De unde vii la ora asta?

Ce faci, iubito? Este ora 2 noaptea, iar tu abia acum am ai ajuns. Mi-ai scris un amărât de mesaj, spunându-mi că rămâi peste program la job. Te-am crezut până acum, când simt un parfum masculin, asemănător cu unul pe care l-am avut și eu. Așa miroase la tine la job? A Versace?

Cândva, credeam că doar bărbații înșală, dar, vezi ti, în timp mi-am dat seama că atât noi, bărbații, cât și voi, femeile, suntem aceeași oameni, cu aceleași defecte, având aceleași slăbiciuni în fața tentațiilor. Pleci capul în pământ, ceea ce mă face să mă întreb dacă îți este rușine de tine sau de mine.

Poate că n-am fost tot ce ai vrut, poate că nu ți-am adus flori prea des, poate că am mai uitat de aniversările noastre. Dar nu meritam să îl lași pe altul să te atingă atât timp cât eu te așteptam acasă. Spune-mi măcar că te-a atins așa cum nu am putut eu. Ah, iar pleci capul. Să înțeleg că nu a fost cine știe ce partidă. Păcat! Măcar să fi meritat pierderea de care vei avea parte. De care, de fapt, ai parte chiar acum.

Uite, am să fac un ultim lucru pentru tine: am să te ajut să îți strângi lucrurile. Apoi, te rog, să îmi lași cheia pe masa din bucătărie și să pleci. La el sau oriunde vrei tu. Nu am să te mint că nu îmi pasă ce se întâmpla cu tine, însă, în acest moment, îmi pasă de mine mai mult. Pentru prima data, în anii ăștia, mă pun pe primul loc. Nu folosi amintirile noastre pe post de ieșire din situația asta. Ia-le și pe ele alături de hainele tale. Sau aruncă-le la primul coș ce îți va ieși în cale. Pentru mine, totul s-a sfârșit.

Mă bucur că nu protestezi, că nu te scuzi, măcar acum, în ultimul ceas, ai coloană vertebrală și îți asumi cumva ceea ce ai făcut. Noi am murit din momentul în care buzele voastre s-au întâlnit într-o cameră întunecoasă. Din momentul în care te-ai dezbrăcat în fața lui.

Nu am să te condamn, căci ai făcut ce ai simțit, nu? Foarte bine, iubito! Așa te-am învățat: să faci ceea ce simți, doar că eu credeam că o vei aplica doar cu mine. Nu mai plânge, te rog. O să îți treacă. Iar dacă nu și vei regreta de acum încolo, nu va fi problema mea. Sigura mea problemă va fi să îmi adun sufletul, ăla pe care ți l-am pus pe tava de argint.

Acum, știu de unde vii la ora asta, chiar dacă n-ai spus niciun cuvânt.

Ai grijă de tine! Eu am închis ușa în urma ta!

Inspirație – https://www.youtube.com/watch?v=rKjqZH4XQiY!